DE CE SUNT OVARELE SPECIALE?

04 dec. DE CE SUNT OVARELE SPECIALE?

1. Ovarele au o structură aparte

  • Ovarele constituie organele reproductive ale femeii. La o femeie adultă ovarele sunt două structuri anatomice de formă ovoidală de aproximativ 2-4 cm în dimensiune, cărora le putem descrie două zone:
  • O zonă medulara (către interior) în care gasim vase de sange si nervi
  • O zona corticală (situată la exterior) care are în structura ei o populaţie de celule heterogenă atat ca origine embriologica cât şi ca funcţie, care formează foliculii ovarieni. Foliculii sunt alcătuiţi din ovocite (celulele reproductive feminine) înconjurate la exterior de un strat de celule granuloase.


2. Ovarele au un dublu rol

In anii reproductivi ovarele au două funcţii majore:

  • secretă hormoni sexuali
  • fac posibilă eliberarea lunară, ciclică, prin ovulaţie, a unei singure celule reproductive în vederea fecundării acesteia, pentru a asigura perpetuarea speciei.

Pana aici nimic extraordinar. Extrapolâlnd, în mare cam acelaşi lucru îl fac şi testiculele, la barbat.
Totuşi, cel mai fabulos lucru la ovare este faptul că ele au un parcurs al vieţii care este demn de un roman foileton.

3. Ovocitele îşi au originea în ţesut extraembrionar

Totul începe încă din saptamana a treia de viaţă intrauterină, când o populaţie de celule aflate, culmea, în afara embrionului începe să sufere nişte transformari unice care îi vor permite să pornească pe cel mai fascinant drum evolutiv hărazit vreunui tip de celule umane.

  • în primul rand aceste celule, denumite PGC (celule germinative primordiale), migrează pe o distanţă considerabilă ca să ajungă de la locul originii lor (situat în afara embrionului) pănă în ţesutul care va constitui viitoarea gonadă.
  • Anterior acestei etape, îşi pierd caracteristicile de diferenţiere, pentru a reveni la starea de totipotenţă necesară îndeplinirii funcţiei de celule reproductive.
  • ele sosesc la destinaţie spre sfârşitul săptămânii a şasea. In absenţa cromozomului Y, gonada începe să se diferenţieze în ovar.

 

4. Ovocitele se multiplică iniţial în proporţii epice

  • După colonizarea gonadei, celulele germinative, denumite acum ovogonii, intră într-un masiv proces de multiplicare care durează până la sfârşitul săptamânii 20, când ajung să atingă un număr de 7-8 milioane.
  • Pe măsură ce se multiplică, ele incep să se grupeze câte 3-5 celule, pentru a forma aşa numitele cuiburi (chisturi) de celule germinative.
  • La scurt timp după ce au format chisturile, ovogoniile intră într-un tip de diviziune special, numit meioză, care în final le va permite să ajunga la un set haploid de cromozomi (jumătate din numarul normal al unei celule obisnuite), devenind ovocite primare.

 

5. Ovocitele intră în diviziune, după care rămân “adormite” ani de zile

  • Meioza începe cu dublarea materialului genetic, prin replicarea cromozomilor cu apariţia cromatidelor surori. Apoi tot procesul de diviziune se opreşte, fenomen cunoscut sub numele de arest mitotic. Ovocitelele ramân în stare dormândă în această fază o perioadă de timp ce variază între aproximativ 12 ani (data primului ciclu menstrual) şi 50 de ani (instalarea menopauzei)!

 

6.Rezerva ovariană este stabilită încă de la naştere

  • In preajma arestului meiotic, cuiburile încep să se destrame pentru a iniţia formarea foliculilor. Fiecare ovocit primar se înconjoară de un strat de celule somatice (pre-granuloase), şi formează folicululii, denumiţi primordiali.
  • In procesul de degradare a chisturilor, un număr substanţial de ovocite sunt pierdute, cele care nu reuşesc să se separe de mediul înconjurator prin formarea foliculilor, vor intra intr-un proces de distrugere (atrezie) masiv, care va face ca la naştere în ovar să mai existe doar 1-2 milioane de ovocite. Aceasta este rezerva ovariană totală a femeii, de care se va folosi tot restul vieţii ei.


7.Procesul de atrezie foliculară continuă până la menopauză

  • De la naştere acest proces de atrezie continuă neintrerupt, deşi în ritm mult mai lent, ajungând la la declanşarea primului ciclu menstrual, în ovar să mai existe aproximativ 400 mii ovocite.
  • Lunar, femeia va pierde în continuare în timpul ciclurilor sale şi cea mai mare parte a acestei rezerve, fenomen care se va întinde de-a lungul următorilor 30-40 de ani, până când va intra la menopauză
  • La acest moment în ovar vor mai exista în jurul a 1000 de ovocite

 

8.Foliculii se trezesc la viaţă după ani de zile, începând cu pubertatea

Un parcurs tot atat de dramatic îl au şi foliculii. Soarta acestora urmăreşte mai mult sau mai puţin în oglindă destinul ovogoniilor.

  • Foliculii primordiali intră şi ei intr-o fază vegetativă, dormândă, încă de la momentul formării lor
  • Incepând cu pubertatea, în mod ciclic, o parte dintre foliculi încep să îşi modifice structura, prin proliferarea modificarea formei celulelor granuloase, devenind foliculi primari.
  • In momentul în care celulele granuloase încep să prolifereze, foliculii capătă denumirea de foliculi secundari
  • Ulterior între straturile celulelor granuloase apar spatii umplute cu lichid care in final confluează, formând foliculii terţiari sau antrali. Aceştia sunt structuri de peste 2mm care pot fi observate la examenul echografic.

Dintre acesti foliculi se va alege cel dominant care va fi singurul care va ovula, eliberând ovocitul.
Perioada de timp necesara parcurgerii acestui întreg ciclu, de la recrutare până la ovulaţie, este apreciată de unii autori a fi în jurul a 300 de zile (adică cu aprox 8-10 luni înainte).

9.Corticala ovarului este o structură foarte dinamică

Toate aceste evenimente au loc in corticala ovarului, adica în zona de sub suprafaţa ovarului. Cortexul ovarian este o structură foarte activă, în interiorul lui putându-se găsi structuri aflate

  • în diferite stadii de activitate (dormante sau în evoluţie),
  • în diferite stadii evolutive (de la foliculii primordiali până la corpul galben sau cel albicans).

Fiecare stadiu al oogenezei se suprapune în timp cu cel anterior şi cu cel care urmează. Ovocitele arestate în profaza primei diviziuni meiotice, foliculii primordiali precum şi cei aflaţi în diferite cicluri de evoluţie, toţi coexistă în acest cortex ovarian în practic fiecare moment al vieţii reproductive al femeii.