Fiecare dintre noi, la un anumit moment in viata, am suferit un eveniment traumatic la nivelul pielii, fie ca ne-am taiat la deget cand curatam cartofii, fie ca ne-am julit genunchii la orele de sport ori pentru ca ne-am intepat accidental cand incercam sa coasem ceva. Astfel de accidente se intampla mereu, si bineinteles ca, de fiecare data, din locul leziunii curge sange. Asta inseamna ca tesutul a fost lezat suficient de serios incat anumite vase de sange sa fi fost deschise. Din acel moment organismul incearca doua actiuni: pe de o parte sa limiteze pierderea de sange si pe de alta parte sa declanseze procesele de reparare a tesutului vatamat (reparare tisulara, in termeni medicali).
Prima etapa este cea de sigilare a locului unde se afla bresa vasculara, realizand cu ajutorul factorilor de coagulare o retea de fibrina in care se prind hematiile si trombocitele, formand binecunoscutul cheag de sange.
Dupa o anumita perioada, observam ca la nivelul plagii apare un lichid galbui-opalescent, care este, de fapt, limfa. Este inceputul celei de-a doua etape, cea de inflamatie (promovata de substantele proinflamatorii precum prostaglandinele) si regenerare tisulara (realizata de factorii de crestere continute in trombocite).